Habitatul sitului include pajişti stepice și pajişti dominate de specii halofile, mlaștini, ape puternic oligo-mezotrofe, vegetație specifică terenurilor umede și nisipoase, precum și terenuri agricole.

Flora sitului este formată din specii precum Coada vulpii, Albăstrica sau Scânteiuța, Iarba broaștelor, Pătlagina, Broasca apei sau Lâna apei, Iarba sărată, Papura. Habitatul găzduiește o faună diversă, de la mamifere (popândăul european, vidra, iepurele de câmp, mistrețul) la amfibieni și reptile (broasca țestoasă europeană de baltă, buhaiul de baltă cu burta roșie, broasca râioasă verde, broasca mică de lac, broasca mare de lac) sau pești (zvârluga, țiparul).

Lacul Sărat Câineni, al patrulea lac de importanță majoră din componența sitului, este înconjurat de suprafețe agricole și se află în satul Câineni, o fostă microstațiune balneară. Are o salinitate foarte mare, iar de aici se extrage unul dintre cele mai bune nămoluri sapropelice.

Având în vedere suprafaţa considerabilă pe care se întinde, situl prezintă vulnerabilități legate în special de acțiunile și activitățile riveranilor: deversarea în lacuri a reziduurilor menajere, fluctuațiile semnificative ale volumului de apă datorate condițiilor meteo, modificări naturale și artificiale ale compoziției apei, pășunatul necontrolat (inclusiv câinii care însoţesc turmele prezintă o amenințare la adresa faunei), agricultura intensivă (schimbarea metodelor tradiționale de cultivare a terenurilor la care se adaugă necunoașterea și/sau nerespectarea de către fermieri a normelor de ecocondiționalitate în condițiile intensificării agriculturii în zonă), turismul necontrolat.

De asemenea, existența unui bazin de recepție mic, lipsa unui aflux superficial permanent și a unei alimentari subterane, ca și a cantității mari de apă care se evaporă anual din regiune determină ca aceste lacuri să își diminueze considerabil luciul de apă în perioadele lunilor august-septembrie, ducând uneori la fenomenul de secare totală (așa cum a fost cazul lacului Balta Amara în lunile mai-septembrie 2009). În general, creșterile de nivel la aceste lacuri se datorează topirii zăpezii din bazinul de recepție al lacului și ploilor abundente din perioada de primăvară.

Dintre cele patru bălți ale sitului, Lacul Sărat are cel mai înalt grad de hipertrofizare, având o suprafață mică și o capacitate redusă de autoepurație). Lacul găzduiește unele specii cu probleme, dintre care iese în evidență Salicornia Herbacea (iarba sărata) aflata în zona malului de vest-sud-vest.