Situl ROSCI0005 Balta Albă-Amara-Lacul Sărat Câineni-Jirlău

6.397,60

HECTARE

POZIȚIONARE GEOGRAFICĂ

Județele Buzău și Brăila

Situl ROSCI0005 Balta Albă-Amara-Lacul Sărat Câineni-Jirlău, numit în continuare ROSCI0005, a fost instituit prin Ordinul Ministrului Mediului nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat și completat prin Ordinul nr. 2387/2011. Desemnarea sitului a avut drept scop menținerea sau asigurarea, acolo unde este cazul, a unei stări de conservare favorabile pentru anumite specii și habitate de interes comunitar.

ROSCI0005 are o suprafață de 6300 ha – 3444,5 ha în județul Buzău, respectiv 2855,5 ha în județul Brăila – și un perimetru de circa 150 km. Din punct de vedere administrativ, situl este situat în Regiunea 2 SE, pe teritoriul județelor Buzău și Brăila, fiind suprapus urmatoarelor UAT-uri: Boldu și Balta Albă (jud. Buzău), respectiv Grădiștea, Vișani, Jirlău, Galbenu (jud. Brăila).

LOCALIZARE

45.227591, 27.262087

VALOARE NATURALĂ

Habitatul sitului include pajişti stepice și pajişti dominate de specii halofile, mlaștini, ape puternic oligo-mezotrofe, vegetație specifică terenurilor umede și nisipoase, precum și terenuri agricole.

Flora sitului este formată din specii precum Coada vulpii, Albăstrica sau Scânteiuța, Iarba broaștelor, Pătlagina, Broasca apei sau Lâna apei, Iarba sărată, Papura. Habitatul găzduiește o faună diversă, de la mamifere (popândăul european, vidra, iepurele de câmp, mistrețul) la amfibieni și reptile (broasca țestoasă europeană de baltă, buhaiul de baltă cu burta roșie, broasca râioasă verde, broasca mică de lac, broasca mare de lac) sau pești (zvârluga, țiparul).

Lacul Sărat Câineni, al patrulea lac de importanță majoră din componența sitului, este înconjurat de suprafețe agricole și se află în satul Câineni, o fostă microstațiune balneară. Are o salinitate foarte mare, iar de aici se extrage unul dintre cele mai bune nămoluri sapropelice.

Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara. Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase. Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice.

Spermophilus citellus (Popandaul european), Lutra lutra (Vidra), Emys orbicularis (Broasca-testoasa europeana de balta), Bombina bombina (Buhai de balta cu burta rosie sau izvorasul cu burta rosie), Bufo viridis (Broasca raioasa verde), Pelobates syriacus (Broasca de pamant siriaca), Rana esculenta (Broasca mica de lac), Rana ridibunda (Broasca mare de lac), Apatura metis (fluturele purpuriu imperial), Capreolus capreolus (Caprioara), Lepus europaeus (Iepure de camp), Sus scrofa (Mistret).

Alopecurus pratensis (Coada vulpii), Aster tripolium (Albastrica sau Scanteiuta), Atriplex hastata (Loboda cu frunze lanceolate), Camphorosma annua, Festuca pratensis (paius de livada), Halimione verrucifera, Hydrocharis morsus-ranae (Iarba broastelor), Juncus gerardi (Pipirig), Najas minor (Naiada), Plantago maritima (Patlagina mare sau Limba gastii), Plantago schwarzenbergiana (Patlagina), Poa palustris (Firuta de balta), Poa pratensis (Firuta), Potamogeton crispus (Broscarita), Potamogeton pectinatus (Broasca apei sau Lana apei), Puccinellia distans (Balanica), Ranunculus trichophyllus (Piciorul coccosului), Salicornia europaea (Iarba sarata), Spergularia marina (Pintenul mic de mare), Suaeda maritima (Ghirin), Triglochin maritima (Iarba de mare),Typha latifolia (Papura cu frunza lata)

VULNERABILITATI

Având în vedere suprafaţa considerabilă pe care se întinde, situl prezintă vulnerabilități legate în special de acțiunile și activitățile riveranilor: deversarea în lacuri a reziduurilor menajere, fluctuațiile semnificative ale volumului de apă datorate condițiilor meteo, modificări naturale și artificiale ale compoziției apei, pășunatul necontrolat (inclusiv câinii care însoţesc turmele prezintă o amenințare la adresa faunei), agricultura intensivă (schimbarea metodelor tradiționale de cultivare a terenurilor la care se adaugă necunoașterea și/sau nerespectarea de către fermieri a normelor de ecocondiționalitate în condițiile intensificării agriculturii în zonă), turismul necontrolat.

De asemenea, existența unui bazin de recepție mic, lipsa unui aflux superficial permanent și a unei alimentari subterane, ca și a cantității mari de apă care se evaporă anual din regiune determină ca aceste lacuri să își diminueze considerabil luciul de apă în perioadele lunilor august-septembrie, ducând uneori la fenomenul de secare totală (așa cum a fost cazul lacului Balta Amara în lunile mai-septembrie 2009). În general, creșterile de nivel la aceste lacuri se datorează topirii zăpezii din bazinul de recepție al lacului și ploilor abundente din perioada de primăvară.

Dintre cele patru bălți ale sitului, Lacul Sărat are cel mai înalt grad de hipertrofizare, având o suprafață mică și o capacitate redusă de autoepurație). Lacul găzduiește unele specii cu probleme, dintre care iese în evidență Salicornia Herbacea (iarba sărata) aflata în zona malului de vest-sud-vest.

AFLĂ MAI MULT

Suntem bucuroși să-ți răspundem la întrebări.

GALERIE FOTO

Situl ROSCI0005: Balta Albă-Amara-Lacul Sărat Câineni-Jirlău

Abonează-te la newsletter pentru noutăți