Rezervația Jirlău prezintă aceleași caracteristici ca și celelalte două lacuri-rezervație (Balta Albă și Balta Amara), specific fiind faptul că deși cele două bălți – Jirlău și Trup Vișani – sunt separate de un dig, pot fi socotite ca o singură unitate biogeografică, mai ales că au un canal de comunicare între ele. Alimentarea se face din izvoare subterane şi printr-un canal de aducţiune din râul Buzău, realizat după amenajările în scop piscicol.

Trupul Vișani are o vegetație acvatică bogată, tipică zonelor umede de câmpie (stuf, papură, rogoz, plutică – aceasta ocupând suprafețe mari, care în timpul verii formează un adevarat covor plutitor).

În această rezervație au fost semnalate peste 100 specii de păsări, acavatice şi neacvatice, cuibăritoare sau în pasaj, a căror prezență variază în funcţie de anotimp. Astfel, pe timpul verii cele mai multe păsări sunt cantonate în zona bălţii Vişani, în timp ce iarna acestea pot fi observate în număr mare pe balta Jirlău.

Dintre speciile de păsări care cuibăresc în zona complexului de bălţi Jirlău-Vişani şi care prezintă o importanţă deosebită potrivit criteriilor AIA, amintim: stârcul galben, raţa cârâitoare, raţa roşie, vânturelul de seară, cristelul de câmp, chirighiţa cu obraji albi şi prigoria.
Alături de aceste specii cuibăresc şi alte specii de păsări care, chiar dacă nu întrunesc criteriile AIA, contribuie totuşi la desemnarea zonei ca arie de importanţă avifaunistică. Dintre acestea menţionăm: corcodelul mic, corcodelul mare, corcodelul cu gât negru, stârcul pitic, lebăda de vară, călifarul alb, raţa lingurar, nagâţul, chirighiţa neagră, ghionoaia verde, ciocârlia de câmp , ciocârlia de Bărăgan, pietrarul sur, sfrânciocul roşiatic, sfrânciocul cu fruntea neagră.

Dintre speciile aflate în migraţie amintim: pelicanul comun, cormoranul mare şi cormoranul mic , lebăda de iarnă, ţigănuşul, lopătarul, gârliţa mare, raţa mică, raţa suliţar, şoimul călător, piciorongul, ciocîntorsul, bătăuşul, chira de baltă, prigoria, sitarul de mal, culicul mare, fluierarul cu picioare roşii.

În anii secetoşi, când temperatura aerului este foarte ridicată, evaporaţia este mult crescută, iar nivelul apei din cele două bălţi scade în mod apreciabil. Iarna, apa din bălţi îngheaţă aproape în totalitate, rămânând doar mici ochiuri libere, care devin un refugiu pentru toate speciile, atât pentru cele sedentare (mai ales pentru pescăruşi şi raţa mare), cât şi pentru cele migratoare (gârliţa mare, raţa mică, rața sulițar).

Activitățile din zona rezervației care exercită un impact negativ asupra rezervației sunt agricultura, modul de gospodărire a deșeurilor provenite de la populație, circulația și transportul auto, vânătoarea și braconajul.

Întrucât în perimetrul rezervației se desfășoară activități de acvacultură și pescuit, firma care își desfășoară activitatea de acvacultură în bazinele din Trupul Vișani a implementat proiectul „Conservarea patrimoniului natural în amenajarea piscicolă Vișani din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0005”.