Habitatul rezervației include specii specifice terenurilor umede și nisipoase, pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice, precum și ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică.

Vegetația este una de tip halofil în momentul fenomenului de secare petrecut în lunile de vară foarte călduroase și se transformă în una de tip palustru, de mlaștină în timpul perioadelor foarte umede de primăvară și toamnă, când bălțile se inundă și apa stagnează: stuf, papură, rogoz, buzduganul de apă, cucuta de apă, troscotul de baltă, lintița, iarba broaștelor.

Fauna rezervației este una diversă (mamifere, reptile/ amfibieni, nevertebrate, pești și păsări), multe specii de păsări folosind lacul pentru reproducere, datorită condițiilor favorabile pe care le întâlnesc în zonă. Lângă maluri, pe sol, pot fi observate cuiburi de ciocîntors, nagâț, iar în zona grindurilor pot fi văzuți prundărașul de sărătură și califarul alb. De asemenea, pe malurile din sud-vest pot fi întâlnite cuiburi de prigorie, lăstun de mal, dumbrăveancă sau vânturel roșu.

Totodată, pot fi întâlnite și alte specii rare: chirighița cu obraz alb, chirighița cu aripi albe, pescărușul mic, țigănușul. Rața mare, rața cârâitoare, rața cu cap castaniu, lebăda de vară, graurul, codobatura se numără și ele printre speciile care pot fi regăsite acest areal. În general, acestea din urmă sunt în căutare de hrană, mai ales în zonele cu alge plutitoare, iar dată cu reapariția unor cantități mici de pește (caras), balta a început să fie vizitată sporadic și de pelicani.

Întrucât Lacul Balta Albă are apă clorurată, sodică, slab magneziană, hipotonă şi slab sulfatată, nămolul sapropelic este un important factor natural de cură cunoscut încă din anul 1847, având calități excepționale. Din acest nămol este obținut praful cunoscut sub numele de Pell-Ama, folosit și în prezent la fabricarea unguentelor pentru bolile reumatice și a produselor cosmetice. Principalele afecţiuni tratate aici sunt cele aparatului locomotor, cele dermatologice, afecțiunile reumatismale, cele neurologii periferice (pareze, sechele după polineuropatii) și afecțiunile ginecologice (insuficienţă ovariană, metroanexită cronică).

Nefiind legat de râul Buzău, doar în cazuri excepționale apele acestuia se pot revărsa în rezervație și invers, iar acest lucru face ca una dintre caracteristicile lacurilor din zonă, mineralizarea, să se manifeste cu pregnanță și în Balta Alba.

Configurația lacului-rezervație este destul de variată – maluri abrupte,  înalte, cât și joase – a fost influentață puternic de vânturile de nord-est care au acționat prin intermediul valurilor asupra malului drept,  producând eroziunea acestuia și, implicit, pierderea unor terenuri agricole.

În SCI0005, pe teritoriul UAT Balta Albă, în apropierea rezervației Balta Albă, la inițiativa Consiliului Local Balta Albă, s-a înființat o platformă de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd.